Riscurile unei afaceri sociale

Într-o afacere socială, profitul cade pe loc secund și va fi în mare parte reinvestit, însă doar obținerea unui câștig permite dezvoltarea afacerii și atingerea misiunii sociale, așa că el nu trebuie neglijat. Din acest motiv, managementul unei structuri de economie socială este mai greu de realizat decât managementul unei întreprinderi economice clasice, iar procesul decizional poate fi mai dificil. De ce? Pe lângă marketingul clasic, mai trebuie să ai în vedere marketingul social, care să încurajeze schimbarea mentalității, atitudinii și comportamentului consumatorilor.

O altă provocare vine din multitudinea tipurilor de personal, ce poate include, pe lângă personal contractual, voluntari sau personal contractual cu nevoi speciale (cum ar fi, spre exemplu, persoane cu dizabilităţi). De asemenea, trebuie gestionate și surse de finanţare diferite: comercializarea de bunuri şi servicii, donaţii în bani, granturi, colecte publice, evenimente caritabile și așa mai departe.

Alin Prunean, fondator Sănătate Dulce spune într-un interviu „E o vorbă la români: “Măsoară de 10 ori și taie odată”. Sfatul meu este să își facă un plan, nu repede, nu pe genunchi, să își analizeze foarte bine piața și costurile pe care le implică business-ul lor.””

Este esențial ca fondatorii dar și oamenii de bază dintr-o afacere socială să interiorizeze valorile și scopul de bază a întreprinderii sociale. Activitățile care susțin financiar structura, core business-ul, trebuie să fie ceva stăpânit sau pentru care există consultanți specializați de încredere. Un start-up de economie socială va folosi o mare parte din resursele personale ale fondatorilor către oameni și scopul comunitar; în acest context, e important ca mecanismul surselor de venit să nu fie principala preocupare.

Sursă: Startarium